Cele mai frumoase cascade din Romania

2

Fara doar si poate, daca vrei sa vezi cele mai frumoase cascade din Romania, trebuie sa mergi in judetul Caras-Severin. Mai exact, in Parcul National Cheile Nerei-Beusnita. Da, e departe pentru cea mai mare parte a locuitorilor tarii, pentru multi insemnand chiar o zi intreaga de condus, dar merita. In definitiv, mergi la cele mai frumoase cascade din tara. Nu cele mai mari, nu cele mai inalte, ci la cele mai frumoase.

Despre Cascada Bigar, considerata de publicatia The World Geography, in 2013, cea mai frumoasa din lume – motiv pentru care a si devenit atat de cunoscuta -, probabil ai mai auzit si poate ai si vazut-o. Daca nu, ea este cascada din zona la care se ajunge cel mai usor: este de-a dreptul in drum, pe DN 57B, intre localitatile Bozovici si Anina, fix in dreptul Paralelei 45 – adica exact la jumatatea distantei dintre Polul Nord si Ecuator.

Cascada Bigar

Cascada Bigar

Mai multe detalii despre cascada Bigar AICI

Exista insa alte 4 cascade, grupate in doar cativa kilometri, cel putin la fel de spectaculoase, daca nu chiar mai frumoase. Plus bonus un lac de o culoare ireala, la fel de impresionant ca si cascadele.

 Principalul punct de reper

Intai de toate trebuie sa ajungi cu masina, prin satul Potoc, la intrarea principala in Parcul Natural Cheile Nerei-Beusnita, pe Drum Judetean 571K – foarte ingust (cu greu pot trece doua masini una pe langa cealalta). La capatul acestui DJ vei ajunge la un pod – Podul Beiului – unde platesti o taxa de intrare de 5 lei de persoana si de unde, pentru a merge mai departe, ai doua variante: cu masina, pana la o pastravarie, sau pe jos, dupa ce ai parcat masina la pod. Drumul este unul forestier, dar destul de bun, lat si practicabil de orice masina. Directia spre care trebuie sa mergi: Lacul Ochiul Beiului si Cascada Beusnita. Exista suficiente indicatoare, nu ai cum sa le ratezi.

Drumul forestier are o lungime de circa 4,5 kilometri, paralel cu Raul Bei. Cu masina se parcurge in maximum 15 minute, iar pe jos in minimum o ora si 15 minute. Pe la jumatatea sa, insa, vei gasi prima cascada de pe acest traseu: La Vaioaga. Merita sa cobori pana la ea si sa petreci un sfert de ora gasind cel mai bun unghi pentru a o admira.

Continui apoi drumul pana la Pastravarie – unde se poate manca pastrav proaspat prajit la o mica terasa si de unde nu se mai poate merge decat pe jos. Tot aici vei gasi si loc de campare, iar taxa trebuie achitata la cantonul silvic Valea Bei – intrebati la Pastravarie.

 Lacul Ochiul Beiului

Pana la Lacul Ochiul Beiului mai ai de mers circa 2 km – in jur de 30-45 de minute mers lejer. Vei sti ca esti foarte aproape de lac cand vei vedea o cascada in trepte – foarte mica, dar spectaculoasa privita dintr-un anumit unghi (o sa iti dai seama la fata locului). Aceasta cascada nu pare sa aiba un nume, poate si pentru ca pana si numele de cascada este putin fortat. Dar merita toata admiratia.

 

Cativa metri mai incolo vei vedea si lacul. Il vei recunoaste dupa culoarea sa azurie incredibila si dupa forma sa, asemanatoare, evident, unui ochi.

Lacul este mic – are un diametru de circa 20 de metri si o adancime de 3,6 metri – si limpede ca lacrima. Este ca un fel de acvariu al muntelui, pentru ca poti amira relaxat pastravii din el. Mai mult, iarna nu ingheata niciodata. Se spune ca, in noaptea de Sanziene, lacul este locul in care ielele se intalnesc, luand mintile barbatilor care le vad.

O legenda spune ca lacul s-a format din lacrimile unui tanar ce a plans de amaraciune dupa ce fiica unui pastor valah, de care se indragostise, a fost ucisa de tatal lui, un bei (un guvernator turc) ce domnea peste zona, care n-ar fi fost de acord cu aceasta relatie. Intr-un final, si tanarul s-a sinucis langa fata pe care o iubea.

O alta legenda spune ca insusi un bei s-a indragostit de fiica pastorului local, a rapit-o, a necinstit-o, dar aceasta a fugit si s-a sinucis. Plin de amaraciune, beiul a plans pana la format lacul Ochiul Beiului.

Evident, exista mai multe variante ale acestor legende, in combinatii demne de telenovelele turcesti de pe Kanal D.

 Cascada Beusnita

De aici, traseul spre Cascada Beusnita urmeaza firul raului cu acelasi nume. Nu mai e mult de mers – vreo 30 de minute. Dupa un kilometru si un pic, Cascada Beusnita iti va aparea in toata splendoarea ei. Vei ramane fermecat la poalele sale, sa o admiri in liniste – daca ai noroc sa nu te nimeresti in acelasi timp cu vreun grup de turisti galagiosi. In functie de cantitate de apa care curge, o poate intrece in frumusete pe Bigar. – cel putin asta este parerea noastra.

 Cascada Beusnita 2

Si, cu toate ca indicatoarele si ghidurile oficiale te opresc aici, poate ai vrea sa stii ca mai exista o cascada, putin mai sus de Beusnita: Beusnita 2. Pe un traseu nemarcat, prin stanga cascadei Beusnita – sau prin dreapta, cand apa nu e foarte mare -, vei putea merge spre cealalta cascada, la fel de fumoasa ca si Beusnita 1. Ai de mers circa 15-20 de minute, pe o poteca prin padure, paralela cu raul. Nu-ti va parea rau, pentru ca arata spectaculos si pentru ca te vei putea bucura in liniste de ea – nu multa lume stie de aceasta.

In total, de la Podul Bei si pana la Cascada Beusnita 2 vei face, pe jos, in jur de 3 ore, fara pauzele de fotografiat si admirat cascadele si lacul. De la Pastravarie pana la Beusnita 2, timpul este la jumatate – in jur de 1,5 ore, fara pauzele aferente. Calculati-va timpul in asa fel incat sa nu va prinda noaptea pe drum – sau, daca va prinde, sa aveti la voi lanterne. Totusi, culoarea lacului este cea mai frumoasa spre dupa-amiaza.

Bonus: La tunele

Si daca tot esti la Podul Bei, trebuie sa stii ca mai ai ceva spectaculos de vazut si de facut: traseul La Tunele. Este un traseu usor, paralel cu raul Nera, cu o lungime de 3 km, ce duce pana in satul Sasca Montana. Traseul te poarta cand prin padure, cand pe langa stanci, cand pe stanci, cand direct prin stanci. Adica prin niste tunele sapate, de mult, in stanca – de unde si numele obiectivului.

Nu este clar cine a sapat acele tunele – sa fi fost localnicii, sa fi fost turcii, sa fi fost austriecii ori sa fi fost chiar romanii, acum vreo 2000 de ani, ca tot aveau niste mine prin zona. Cert este ca traseul este foarte spectaculos si te poarta prin 7 asemenea tunele sapate in stanca – unele mai scurte, altele mai lungi (cel mai lung are 40 de metri), unele de peste 2 metri inaltime, altele mai scunde, prin care trebuie sa mergi aplecat.

Nu trebuie insa sa faci intreg traseul. Partea cea mai spectaculoasa are vreun kilometru si jumatate (o ora si un pic dus-intors, cu tot cu pauzele de fotografiat) si cuprinde cele 7 tunele. O sa-ti dai seama ca e cazul sa te intorci la Podul Beiului cand vei gasi un panou informativ, identic cu cel de la intrarea pe traseu. Traseul este usor de facut de oricine – mai putin recomandat pentru cei care au cu adevarat rau de inaltime sau care sunt extrem de claustrofobi.

 Ponturi

* Cascadele arata spectaculos atat timp cat au apa. Mai bine nu mergi in toiul verii sau intr-o perioada secetoasa, pentru ca vei fi dezamagit. E bine sa ajungi primavara ori toamna sau dupa o perioada ploioasa. Cu cat este mai multa apa pe raurile din zona, cu atat cascadele arata mai frumos.

* Traseul descris este in general unul foarte usor de parcurs, de catre oricine. Puteti merge si cu copiii dupa voi, gradul de dificultate fiind unul foarte redus. 90% din traseu este amenajat sub forma de drum sau alee, pe care doar te plimbi.

* Ai scapat de grija ursilor, dar trebuie sa ai grija la vipere. Nu trebuie insa sa te sperii, trebuie doar sa te uiti pe unde calci. Niste bete de trekking ajuta – sau orice fel de bat cu care sa-ti faci simtita prezenta la sol.

Citeste si

Cel mai scurt traseu spre Lacul Dracului – Cheile Nerei-Beusnita

Cheile Nerei – spre locuri de vis, pe drumuri judetene de cosmar

Share.

2 comentarii

  1. Pingback: Cheile Nerei – spre locuri de vis, pe drumuri judetene de cosmar | Vacanta Cu Masina

  2. Felicitări! Sunteți primii care promovați o excursie cu mașina, mod în care dați posibilitate și celor de vârsta a III-a să se bucure de natura minunată a acestei țări amintindu-ne cu drag de acele timpuri când aveam posibilitatea să parcurgem distanțe la pas. Nu uitați că și noi am fost tineri ca voi și nu-i chiar așa departe acel moment când la rândul vostru veți fi ca noi.

Adauga Comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.